Cu toti stim ce s-a intamplat pe 7 ianuarie la Paris, o atrocitate stupida, dar nu asupra acestui aspect vreau sa ma concentrez ci asupra unor anumite opinii aparute ulterior care dupa parerea mea genereaza un paradox.
Pe langa valul de oroare si compasiune generat de evenimente am observat niste pareri care desi sunt imbracate in cuvinte mai placute se rezuma la ideea : las' ca bine le-a facut, parei exprimate de oameni mai religiosi sau pretinsi a fi.
Din cate am vazut eu caricaturile care ar putea leza religia musulmana facute de cel de la CH sunt cele mai soft prin comparatie cu cele care ataca religia in general si mai ales bisericile crestine, si la cei din urma ma refer cand zic ca unii sunt de parerea ma sus mentionata.
Eu plec de la premiza ca atat religia crestina cat si cea musulmana sunt religii ale iubirii in fundament si Dumnezeul celor 2 o fiinta care transcende limitarile spiritului uman. Ori sa gandesti ca asa "i-a batut Dumnezeu" pe cei de la CH inseamna ca automat tu il vezi ca pe o fiinta meschina , razbunatoare, orgolioasa si insetatat de sange, un fel de Al - Capone al spiritului, un criminal sangeros si suparacios sau un fel de Kim-Jong-il care ar suprima orice forma de critica sau umor.... departe de 'fiinta" care isi trimite propriul fiu sa se sacrifice pentru mantuirea omenirii.
Deci care blasfemie este mai mare ?
Sa faci misto de niste simboluri sub care s-au ascuns timp de sute de ani setea de putere si inavutire, impilarea si mediocritatea sau
Sa ai o imagine atat de meschina si limitata a unui Dumnezeu in numele caruia pretinzi ca iti traiesti viata si ca vorbesti, sa-l cobori la nivelul tau si sa-i pui in carca toate cele 7 pacate capitale: mania, lacomia, orgoliul samd...
Sa crezi ca Mahommed sau Iisus isi freaca mainile de satisfactie acum simtindu-se razbunati inseaman sa ii cobori la un nivel la care sunt sigur ca nu se simt prea onorati...
Friday, January 9, 2015
Subscribe to:
Posts (Atom)
